IL MIO DIALETTO

CALOGERO DI GIUSEPPE
IO SON COLUI...

Io son colui che canta per amore, con la Cetra e con il cuore.
POESIE NEL MIO  DIALETTO
Calogero Di Giuseppe
Poesie in “dialetto siciliano” sino al 31 12 2012
STRADE E VICOLI a MUSSOMELI.
          Calogero Di Giuseppe
LA STRATUZZA
 
La stratuzza
iè stritta stritta…
nica nica;
allargannu li vrazza
si toccanu li mura
cu la punta di li ìta.
lu suli vasciu vasciu
l’abbaglia a mità,

e ‘ncorchi finescia
ncurnicia ‘na facci stanca,
appena appena
turnata di travagliari
chi stanchizza a sira
chi stanchizza…
             6 Settembre 1969 Mussomeli
…..*…..
Le finestre con gli umili fiori nei vasi, mezzi rotti… spesso diventavano
 cornici di uomoni stamchi   e pensierosi… sereni, coscienti dell’umana
importanza dell’onesto, necessario lavoro.
Calogero

.....*.....
LU SCECCU
                                                                          (L’asino)                                                                                                                  
‘ Nu sceccu
iera assittatu
‘ncapu’na panchina.
Si liggiva lu giornali
e ogni tantu tistiava
pi via di chiddu chi liggiva.
La genti chi passava, vidiannulu
si mittiva ridiri
e, si nun avianu prescia,
si firmavanu…
e taliavanu.
Fra tanti,
unu, ‘chiù sceccu di lu sceccu,
ci dissi: “chi liaggi a fari…
tantu nun capisci nenti”
E’ veru – arrispunnì lu sceccu-
‘ia nun capisciu nenti
ma nemmenu vuantri uamini,
picchì si capissivu corchi cosa
nun vi ammazzassivu
cuamu cani
e mancu facissivu differenza
tra niguri e bianchi
tra ricchi e poviri
tra “finti intellettuali”
e poviri ‘gnoranti.
20 Luglio 1972 Aeroporto Forlanini
Calogero Di Giuseppe

LASSA STARI ME MATRI
 
Mentri la piccilidda
mi chiama patri
tutta cuntenti…
a la vuccuzza
mi vasa p'amuri…
e li vrazzudda
mi stringinu forti
viu a me matri
viccchiaredda… nica nica
e mi pari ca tuppulia la morti
nni la me felici casa
e iu comu un liuni,
la m,annu fori gridannu:
-         Lassa stari a me matri
vatinni…e nun viniri cchiù.
22 Maggio 1982.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
 
LU IORNU DI LI MORTI
Lu iornu di li morti
'nu carusiaddu
cu li canzi rutti
e 'na giacca larga
chiangiannu si nni ìva
a lu Campu Santu
senza sordi pi 'na lumina
pi ricurdari la so matri.
Mancu na sciura,
avìa 'nni li mani…
e la crucidda,
cu sa matri sutta,
pariva sularina
e scunsulata.

'Na piccilidda
cu 'na dalia
senza diri nenti
ci la misi 'n mani.
'Na uccia d'acqua
e 'nu bicchieri di carta
e l'uacchi luccicarunu di gioia.
16 Novembre 1981
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe

IL DRAMMA DELL’EMIGRANDE
Cu vavaruattu ‘mani
e lu gumitu appuiàtu
‘ncapu a u tavulinu
piansu a ‘tia terra bedda
e la gintuzzi ca ci stannu…
Puvuriaddi chi pena, puvuriaddi…
A matina ,stanchi
ancora di la sira,
a travagliari sinni vannu
pi quattru sordi.
Chi vita puvuriaddi
chi miseria…certi voti
nun hannu mancu lu travagliu.
E ìa chi fazzu?
Sugnu ‘ca a mangiari
pani “buanu”, pani “dunci”
quasi tradituri
di li me cumpagni.
E li governanti
chi fannu? chi vuannu?!…
S’un fussi pi sta Madunnina
ca di dda ‘ncapu luci
e pi ‘sti vrazza
poviru figliu tua
poviru figliu…
4 Marzo 1973
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
L'ESCLUSO di Pino Petruzzella. Mussomeli
 
Calogero Di Giuseppe
DORMENTI  (1)
Chi sonna ddu carusu mentri dormi,
asittatu ccu li spaddi a lu muru
e nu paisi da sicilia bedda
di darreri…'n funnu 'n funnu?
Chi po sunnari ddu 'nnuccenti
'ntra 'n età meravigliusa
si nun la paci di li sentimenti
e la spiranza di na vita bona.
Quanti pinsera 'ni ddu quatru
ca ci sunnu
e chi dulcizza iavi ddu carusu
mentri dormi.
E chi pinsava Pitruzzedda
cu lu punsiadddu 'ni li manu…
quannu criava cu li culura
'na facciuzza accussì bedda?
Cchiù lu taliu ddu quatru
cchiù beddu mi pari
e cu li culura di li ma sentimenti
viu li ma figli
e m'addummisciu anch'iu
cchiù cuntenti.
25 Settembre 1982
 1)Dormienti è un quadro di Pino Petruzzella
visto dell'autore nello studio del pittore.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
LA CCHIU’ BEDDA MATRI DI LU MUNNU
Di luntanu si vidi luccicannu
la cchù bedda donna di lu munnu
ca cuamu na matri sta guardannu
li figli ca ci sunnu ‘ntunnu ‘ntunnu.
Pi fidi la misiru dda ‘ncapu
li figli devoti di Milanu
pi guardari  tuttu lu gran chianu
e di livari lu culuri griggiu 'funnu.
Quantu si bedda…Madunnuzza mia,
la genti di luntanu viannu a ‘Tia
ca si ‘ncapu lu gran Duamu
fattu di marmu rosa e di biddizzi,
cu li porti di brunzu travagliatu
e dintra tuttu chinu di gotici arcati
cu li santi ‘nni li mura ‘mpicicati.

Quantu si bbedda Madunnuzza mia,
diccillu Tu a la genti di milanu…
e puru a chiddi di tuttu lu munnu,
d’esseri tutti buani e stari ‘mpaci…
e di nill’ura di l’Avi Maria
di priari nchinucchiati e penitenti
tutti quanti a lu ta Figliu
 ‘nzemmula cu Tia.
Quantu si bedda Madunnuzza mia…
cerca di fari capiri a l’uamini du munnu
d’ogni culuri ca siamu uguali
‘nanzi a lu ta Figliu e a Tia.
Mi fazzu la cruci e ti salutu
cu la testa bassa Matri mia.
15 e 16 Agosto 1986
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe

LA ZAGARA ' NZANGUNATA
Biduzza…
li sciuri di l'aranci
'nsancuniati sunnu
cuamu li petri
di li cosi antichi. (1)
Bidduzza
di vicinu
quantu voti t'haiu dittu t'amu.
Oji ti scrivu 'sta littra
(falla leggiri a li carusi)
pi 'ntu telefunari:
li paroli 'ni la carta restanu
pu filu sinni vannu.
Mi chianci lu cori:
cu ttia mi vuagliu sfugari
senza parlari d'amuri
ma di morti:
li straggi ca ci sunnu,
nni la nostra terra,
nun si puannu cuntari
cuamu li magistrati ammazzati
ca fannu lu propriu duviri.

Oji mi brucia lu cori…
quantu muarti ca ci sunnu
na Sicilia bedda.
Quantu uamini ‘stutati

Oji mi mori lu cori
e nenti ci puazzu fari…
su cosi di "cosa nostra"
e cosi di tuttu u munnu.       
                               
    13 Agosto 1993
1) Come i monumenti, i resti millenari e le opere d'arte.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
LU FIGLIU DI L'ADDILURATA
Matruzza bedda mia
iu ti vulissi cca
pi ti abbrazzari sempri
e chiangiri cu ttia li ma peni,
pi li carizzi tua ca nun haiu…
picchi di tia nicuzzu fui luntau
e quannu duarmu suannu la to manu.
Sugnu luntanu di li me fratuzzi
e mi guadagnu lu pani cu li vrazza.
Iu ti vulissi cca
pi ti abbrazzari
e diriti lu beni ca ti vuagliu
e mittiriti 'nfronti 'na vasata
comu facivi a mia picciliddu.

Nun chiangiri matruzza addilurata,
ca tutti l'emigranti siamu 'ncruci;
siamu cuamu a Cristu ca ie 'ncielu
p'aviri agonizzatu appisu a un lignu
e cuamu a Iddu aviamu u cori rutttu
da genti tinti ca nni fa suffriri.
Tianimi u postu 'ncielu ca mi tocca
matruzza bedda,
quannu muaru ti vogliu stari vicinu
comu la Madonna a lu Diu divinu.
19 Ottobre 1981
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
SE EL COR ME SFIURA I MAN…
Di Franco Loi.  (1)
(Traduzione di Calogero Di Giuseppe)
Si u cori m'accarezza li mani addiviantu pallidu,
si u cori mi talìa mi piardu nu guardari,
mi piardu ni li vrazza na manera di la vita
unni pari di muriri e s'accumincia a respirari…
Oh fimmina…guardannuti mi siampri vera,
biaddi labbra ca li mia sannu tuccari.
Ma iè gioia o 'ncannu la ma palora?
iè ormai ricuardu l'anima ca nun parla?
Ddi svenimenta du cori mi fannu sgumiantu,
chidd'aria unni iearimu a parlari
chidda funtana unni la vita sembra campari,
chiddi niavuli amari si sfascianu nu ripinsari:
Picchi ia sugnu sulu…e tu,  si sula!…e lu pinsari
fingi la verità nu veludi l'ummari
e nenti a mia cchiù resta di ddu viantu sunnatu.
Scusati a u "tradutturi" si a Loi avi rovinatu.
1)      Da "Poesia" n. 103 pagina 4. 1997.
13 Febbraio 1997.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
ECCE HOMO
Di Donatella Bisutti.
Puarti u pisu du munnu e pi curuna  (1)
stiddi
ca di milli pori
'nzuppanu di sangu u cialu stiddatu.
1) Traduzione in siciliano.
13 Giugno 1997
……………………
Calogero Di Giuseppe
ALBA

          Di Donatella Bisutti.

La luci da iurnata
è ancora incerta, s'impiglia ni vitra.
'Na felicità accussi pulita, e versu sira
u limmitu di campi sarà 'nsannò. (1)
Cos'aiu fattu di na sita accussì chiara,
unni massittavu accussì tantu pi sciupalla,
munciuliata  cuamu iè ora, e tutta china di macchi (2).
(Traduzione in siciliano)
1)      'Nsannò: si e no. Si vedrà e non si vedrà.
2)      Munciuliata: spiegazzata con piccole e
grandi pieghe ben segnate.
14 Giugno 1997
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe

SUGNU 'NA CRIATURA
Di Giuseppe Ungaretti

Cuamu chista petra
di san Micheli
accussì fridda
accussì dura
accussì asciucata
accussì rifrittaria
accussì 'nteramenti
inanimata
Cuamu chista petra
iè lu me chiantu
ca nun si vidi.

A morti
si scunta
campannu.
Traduzione in siciliano.
18 Giugno 1997.
…………………
Calogero Di Giuseppe

E IE' SUBITU SIRA
 Di Salvatore Quasimodo
Ognunu sta sulu nu cori  da terra
trafittu  d'un raggiu di suli:
e iè subitu sira.
Traduzione in siciliano
16 Giugno 1996.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
A  LI FOGLI DI LI SALICI
Di Salvatore Quasimodo.
E cuamu putìvamu nuantri cantari
cu lu pedi stranieru 'ncapu lu cori,
tra muarti abbannunati ni li chiazzi
'ncapu l'erba dura di ghiacciu, a lu lamiantu
d'agniaddu di li carusi, all'urlu niguru
di la matri ca iva 'ncuantru a lu figliu
crucifissu nu palu du telegrafu?
A li fogli di li salici pi votu
anchi li nuastri cetri ieranu appinnuti,
trantuliavanu liaggi a lu tristi viantu.
Traduzione in siciliano.
18 Giugno 1997.
…………………………………
Calogero Di Giuseppe
(Poesie in dialetto)
L'INFINITO
                Di Giacomo Leopardi
                            
Traduzione in dialetto siciliano di
Calogero Di Giuseppe
Sempri caru mi fu 'stu sulu colli
e stu limmitu, ca di tanta parti
di l'urtimu orizzonti a vista leva.
Ma assittannumi e guardannnu… infiniti
spazzi ddabbanna didda, e spirituali
silenzii,e funnutissima quiieti
nu pinsiari mi fingiu; unni pi picca
lu cori nun si scanta. E cuamu u viantu
siantu sciusciari tra  'sti chianti ìia chiddu
infinitu silenziu a chista vuci
vaiu aguagliannu: e ricuardu l'eternu,
e li muarti stasciuni, e la prisenti
e viva e lu suanu d'idda… Accussì
tra chista immensità lu ma pinsiari
s'annega…e l'affunnari dolcementi
mi piaci ni stu rannissimu mari.
Gennaio 1999
 Traduzione incompiuta.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe

U ZZI VICIU PAGLIA

Quannu iera picciliddu
sintiva spissu parlari
di 'n'Omu…lu zzi Viciu Paglia.
-         Cu iera ,chi fici, cu fu?
-         Calma, calma, vu dicu subitu:
Iera un cristianu praticanti.
Cuamu lu sali na' minestra
ni li chiasi c'era sempri
in ogni ura, in ogni istanti.
Fici tanti cosi  belli
'nsignà a priari a tanta genti
e diciva lu rusariu
cchiu miagliu di li parrini.
Travagliava sempri cantanu
anchi quannu nuantri carusi
lu pigliavamu pi minghiuni.
Fu 'na criatura di la Terra
e figliu di l'Agricultura.
Avìa na mula ni la stadda
e 'ncuaddu la scapuccina
la bedda terra pi zzappari
e cruci e cruna pi pri.ari.
Era 'n'Omu onestu e sulu:
bravu e sulu cuamu a Cristu.
Pioltello, 19 Aprile 2000.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe

U zzi Viciu Paglia
Quando ero bambino sentivo spesso parlare
di un Uomo: del signor Vincenzo Paglia.
- Chi era, cosa ha fatto, chi è stato?
- Calma, ve lo dico subito: era un cattolico
praticante. Come il sale nella minestra stava
sempre nelle chiese durante le funzioni religiose.
 Ha fatto tante cose belle: ha insegnato
a pregare a molte persone e recitava il
rosario meglio dei sacerdoti.
Durante il lavoro cantava, anche se noi
ragazzi lo prendevamo in giro. Fu una
 creatura della Terra e figlio dell'Agricoltura.
Aveva una mula nella stalla e addosso una
mantellina, terra buona da coltivare,
crocifisso e rosario per pregare.
Era un Uomo onesto e solo;
buono e solo e soffriva come Cristo.
Traduzione dell'autore.
Pioltello,19 Aprile 2000.
…………………………………………
Calogero Di Giuseppe
CUNTA LI STIDDI  TOTÒ
               (Conta le stelle Salvatore)
- Stasira mi siantu tristi papà…
Ca, quasi quasi, un vuagliu cchiù campari
Mi vulissi ammazzari,
senza sordi e travagliu
chi fazzu ni 'sta Terra?
E dumani chi mangiu?
E chi cci cuntu a Mariuzza mia?
Mi dissi sì 'na sira di stu misi,
iera na bedda sirata di Maju
e mi fici cchiu ranni lu cori.
Cuamu fu bedda dda sira papà.
- Va' fori, curcati 'nterra Totò
Tra lu profumu di li sciuri e l'erba
E cunta tutti li stiddi chi vidi
Talìali beni, tutti…
Scìiaglini una sula
Guardala, guardala, pensala assà,
ascunta i griddi chi cantanu e sianti…
e sianti chiddu ca ti dici u cori.
Va' e cunta tutti li stiddi Totò.
- Poviru figliu…appena si sdraià
Vitti 'na sula stidda: Mariiuzza
E l'unnumani l'anniviscì u suli.
Pioltello 18 Maggio 2000.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
CUNTA LI STIDDI TOTÒ
- Stasera mi sento triste papà… e, quasi quasi
non voglio più vivere e mi vorrei ammazzare.
Senza soldi e senza lavoro cosa ci sto a fare su
questa Terra? Domani cosa mangio? Cosa
racconto alla mia amata Mariuccia?  Mi ha
detto di sì una sera di questo mese… una bella
serata di Maggio…e mi ha fatto più grande
Il cuore quel giorno. Com'è stata bella quella
 sera papà!… - Va' fuori, coricati per terra
 Salvatore, tra il profumo dei fiori e l'erba…
e conta tutte le stelle che vedi… guardale bene,
 tutte…scegline una sola. Guardala…guardala,
pensa assai e ascolta i grilli che cantano e senti…
percepisci quello che ti dice il cuore. Vai e conta
tutte le stelle Totò. - Povero figlio…appena
 sdraiatosi ha visto una sola stella: Mariuccia…
 e l'indomani lo ha risuscitato il sole.
Pioltello 18 Maggio 2000.
……………………….
Calogero Di Giuseppe
LA SCHERMITA
Di Annamaria DE PIETRO.

Nu mmaddumannari, piccamora
nun sacciu chi t'addiri.
Chiddu chi siantu
di mia iè luntanu, scappa cu li treni
ca vannu na strata ca nsu vidi;
ammucciati
du muriciaddu stinnutu du viantu
tra li niavuli e l'accetti di li lampi.
Libera "traduzione" in siciliano da Calogero Di Giuseppe da
IL NODO DELL'INVENTARIO.
Piccamora: per adesso, ora. Ammucciati: nascoste, 
Stinnutu: steso,disteso. Accetti: asce, accette.
Pioltello 1° Aprile 2000.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe
  L'OBIETTURI DI CUSCIENZA

U patruni trasì na stadda
e dissi a tutti, scecchi e cavaddi…
e puru muli:
" A ta travagliari…
antru chi mangiari.
Fici nu beddu discursu
s'aggiustà a cravatta e sinni iì,
ca aviva a fari a guerra
pi beneficenza.
A chistu puntu
-dissi nu sceccu
biaddu e furbu-
a cchiu bona cosa fussi
na bedda ragliata,
na scecca picciotta,
na manna di sudda,
un quartu di favi,
na stricata nu stiarru
e na bedda vivuta.

Ma di tuttu chiddu
chi dici e chi fai
nenti mi duni…
ìia fazzu sciopiru
e ti fazzu minchiuni..
Milano 27 Maggio 2004
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogeri Di Giuseppe
IE’ TUTTA NA MINCHIATA
 
Vidannu cuamu su li cosi
‘ntuttu u munnu chi canusciamu
un c’è di stari allegri…anzi
ci fussi di chianciri..sempri.
Picchi campami ‘ni sta terra
nun si capisci chiaramenti
c’è ‘na confusioni…un caus.
un garbugliu…un piglia piglia.
Anchi li cchiu spiartu studiusu
un sapi  propria nenti e nenti.
Nun ci su reguli precisi
picchi l’uamini fannu liggi…
si sa nun su giusti, perfetti…
siccuamu la genti su tanti
( ogni cuappila avi a so testa )
ci su’ li bravi  li furfanti.

Sapillu quannu su nichi…
anzi… ‘pena nati o prima
quannu sunnu ni la panza,
cu na bona terapia,
li facissimu cchiu buani.
Ma cuamu fici lu munnu
lu Signuri, un si po sfari :
e  commu iè ava ristari…
ne quatratu e mancu tunnu.
Mmiazzu a li belli picureddi
ci su capri, cani e muntuna
si li lupi su cchiu luntanu.
Vuantri ci aviti  fattu casu?
li contraddizioni… ci sunnu.
Nu ‘nomu di Dia si fa la guerra
cu aiuta li poveri…li sfrutta.
Ni li  cammari di li buttani
pi la Madonna ci su cannili.
Ni  casi di latri e malandrini
ci  appianninu santi e crucifissi
ìa ca di luntanu paru bravu
sugnu di li poeti u cchiu fitusu
‘nterra ‘nterra e quannu sugnu susu.
Mentri fazzu mali, chianciu o cantu
lu signori mi cura e perduna…
 e ni lu cori mia c’è speranza…
Ma ‘ntanntu mi mburrisciu la panza.
20-21 Marzo 2006
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Calogero Di Giuseppe

METEORE
 
Sti pagliacciate ‘e ffanno sulo e vive:
nuje simmo serie…appartinimmo ’a morte.
A Livella  Totò  A. De Curtis
Quale messaggio ha la morte
del sole nel tramonto, se non
i segni della polvere?
Domenico Cara
Quannu cadinu li stiddi,
ni lu biaddu cialu azzurru,
iè na biddissima cosa
lassanu na scia bianca
ca…vilucissimamenti
spari…
la vidisti ncisa appena…
e fu ‘na visioni…un suannu.

Iè un misteru c’assumiglia
a la vita di la genti.

Pi quantu ranni  iè l’Omu,
ni lu disignu du creatu
iè picciula cosa…un nenti.
E ppuru stu cretinu osa
sfidari Dia …lu Signuri…
cu la superbia chi avi.
S’aggrappa a lu putiri cuamu fussi
eternu…
cu la potenza si senti immortali.
Però… appena sfiora la biddizza
e la vecchiaia vola e nfunnu arriva
accumincianu li guai, veramenti
e torna cuamu  prima…nulla, nenti.
Si rigenera a munnizza….

Ieri, oi, dumani, sempri!…


Mussomeli 4 Settembre 2006
..................................................................
Calogero Di Giuseppe

 LU BAMMINU CAPRICCIUSU
 


Cuamu tutti l’anni

a sira di Natali
lu Bamminiaddu,
scinniva tuttu cuntenti…
e si pusava, adasciu adasciu,
d’intra ‘na manciatura.

A paglia iera sicca
e punciva, grattava.
Ma lu Picciliddu
abituatu ‘n Cruci
un ci faciva casu,
ma pinsannu a sa Matri
e San Giuseppi
chianciva…ghuttiava (1
ma pua si zittiva.
Iera cuntenti però,
picchì c’eranu vicinu
nu sceccu  cu lu vo, (2
picciliddi di viddani
di caprara e picurara,
e antri poveri garzùna
cu strazzati cauzùna.
Ma na sira di fridddu
di ‘st’urtimi cent’anni,
mentri tutti l’aspittavanu,
cu tanti luci e stigli vari, (3
cu l’abeti e antri cosi
ni li splendidi vitrini,
scinnìannu a sciddicari (4
tutt’a un cuarpu  si firmà.
 
Vitti na culla cunzata
cu paglia finta di cutuni,
morbida cuamu a lana.
A lu puastu di lu sceccu
c’era un cavaddu,
a lu puastu di lu vo
un c’era nuddu…
anzi c’era: cumigliatu
di pacchi e di lustrini.
Vitti carusi tantu viziati…
ci pinsà tanticchia e dissi:
Chiddu ca viu nun mi piaci…
anchi si ma Matri mi cafudda (5
e San Giuseppi bruntulìa
mi nni vaiu ‘n cialu…
e… cu s’arrabbìa…s’arrabìa”.
 17 Ottobre 2007
1) singhiozzava, 2) bue, 3) arnesi vari, 4) scivolare,
5)  picchia.
…………………………………….
Calogero Di Giuseppe
PI RICURDARITILLU
 
Vicinu a Tia mittici i picciliddi
e tutti la gintuzzi chi chianginu
cu tutti la gintuzzi ca suaffrinu
ca sunnu troppu onesti pi ‘stu munnu.
Accantu a Tia …o Cristu Signuri
mitti tutti l’angiuli chi volanu
di ‘na famiglia a ‘n’ antra
senza matri né patri.
Cummogliali di notti e di iuarnu
cu sciallu di Ta Matri
ca… Idda  friddu unn’avi:
già si callìa cu l’amuri Tua.
 
O  fiangu Tu mittici, Signuri,
cu porta cunfuartu a li malati
e aiuta e duna a li puvuriadddi
cu fa beni tanta carità.
A mia Signuri, m’avi a perdunari,
si Ti dicu chiddu c’avitu a fari
sunnu piccati d’umili pueta
cu l’anima ca soffri…sempri incuieta.
Nun mittiri li latri…i delinquenti
ca sunnu assà… ca ‘n terra…senza funnu.
Ora la dumanna mia…finisci.
Fa’ Tu…cuamu vua… cuamu capisci.
5 Novembre 2007

Calogero Di Giuseppe
 
T  R  I  Q  U  E  T  R  A
(Genesi di Trinakria)

Prima di fari la Terra
nuasciu Signuri, li vampi
c’eranu ‘n tuttu lu munnu,
un caus rignava pussenti.
Ogni elementu scuppiàva
 pi cuntu sua…lu viantu
ammuttava lu fuacu
dì cca e di dda …antu e vasciu.
Lu scuru ammucciava a luci:
ti viu e nun ti viu, ti viu…
nun si capiva nenti…
chi cunfusiuni c’era.
Di surfaru ‘na puzza
‘nfittava l’aria calla,
e tantu…tantu gas
cuamu li pallunedda
iva ‘n cialu vulannu
cu brillanti culura.
Ma pinsannu e pinsannu
lu gran Spiritu Santu,
giustu e onnipotenti,
scrutau, quasi dubbiusu,
chidddu chi c’era e dissi:
                  “Sia fatta la Luci!...”
                  Luci fù! Pi sempri.!...
Nu rannissimu bagliuri
agghiurnà tutti li cosi…
finì u rumuri assurdanti
lu  fuacu, dintra ‘na palla
russiccia, fici lu Suli,
e cuamu specchiu la Luna,
cu l’antri cosi la Terra
e paci fù in ogni cosa.
Sempri pinsannu pinsannu
vidiannu ddu fattu bellu
Dia s’arripusà tanticchia.
Nu mari misi li pisci,
antri armari ni la Terra.
L’aciaddi ni lu Cialu
cu li lucenti stiddi…
e li fici nutari … 
camminari…  vulari…
Tutt’a un cuarpu si detti
‘n testa, ‘na manata…
parlannu sulu dissi:
“Ecculu chi ci manca
ni lu stupentu mari…
un  iardinu… iardinu…”
Subitu di sutta l’acqua
cuamu si fussi nu suannu
sortì fori levitannu
la meraviglia du munnu…
u iardinu sicilianu.
Sapissivu l’aciaddi
chi dissiru cantannu…
ficiru festa ranni
cchiù biaddu d’accussì
nu lu putiva fari.
Ninfèa fù ‘n capu l’acqua:
               sciura ca s’annaca
               lenta ni lu mari.
Scìurisci ogni germogliu
quannu iè Primavera.
Ni l’Estati duna suli,
frutta, pani e tantu vinu…
e cu li fogli d’Autunnu
duna li culura a tutti
li pittura di lu munnu.
Doppu ’n capu  li muntagni
posa fugliceddi bianchi.
L’Etnai misi pi signali.
Vampi russi pi bannera.
             Lu vonsi nuasciu…Dia!
            5 Aprile 2007
2008 nulla



 SCINNI SIGNURI (1
Natali.
Misiantu nu sciuri biancu+
'ntra na terra mai travagliata
cu erbazza ca nun canusiu
tanticchia virdi e tanticchia sicca
e sulu...taliu... 'ncialu.
 
Ora ca Cristu scinni
n'antra vota ... ancora...
pi nuantri ni sta Terra,
mammusciu e muaru
pi...
nun vidilu patìri.
 
Picciliddu... 'nuccenti
natu da donna nica
Matri di li matri,
sutta 'na Cruci
affannata, dulurusa
"senza respiru... ne vuci..." (2
mentri trantuliva la Terra
pi lu Dia ca stava muriannu.
 
Scinni... nicu nicu... 'nuccenti.
ni sta nuda paglia, (3
ièra nu gigliu biancu
muartu... pi erruri.
1) traduzione dall'italiano
2) Autore ignoto del '600
3) Nella placenta vituperata.
ANNO 2009scinni siguri
2010 NULLA
2011 NULLA
 
2013
Calogero Di Giuseppe
QUANTU SI SCECCU CALU’
                (Soliloquio)
Vua beni a tutti chiddi ca canusci,
Raccumanni  tutti, a chistu e a chiddu,
Ti fai li fatti tua e aiuti all’antri,
Suppuarti scarbi cu filosofia.
                 Quantu si sceccu Calù.

Vua beni a tuti chiddi ca canusci...
Parli cu l’antri pi fari lu beni,
lu capisci? a la genti ci siddìa!
Quasi tutti vunnu la pappa  pronta
Cuamu nicuzzi: cu cucchiarinu ‘mucca.

Sì! Troppi cosi ti mittisti a fari.
Lu poeta, lu scritturi, l’umorista,
chianginu e ridinu mentri tu liaggi,
puru di recitari ti vinni ,ntesta.
Si propriu sceccu... sceccu cu la sedda.
 
IL MIO DIALETTOStasira sugnu tristi e scunzulatu...
Siantu la musica e liaggiu palori.
Ma sa genti mi battinu li mani
Quannu pi poeta viagnu premiatu
Quasi ci criu, pi picca: piansu a Danti
E mi dicu forti: Calù..., Calù...
Ma tu si propriu ‘n’asinu parlanti”.
                                           Calùzzu
                             28 Febbraio 2012
Calogero Di Giuseppe

QUANTO SEI ASINO CALOGERO
                   (Soliloquio)
(Traduzione non verseggiata)

Vuoi bene a tutti quelli che conosci
Raccomandi tutti, questo e quello
Ti fai i fatti tuoi e aiuti gli altri
Sopporti sgarbi con filosofia.
                     Quanto sei asino Calogero.

Vuoi bene a tutti quelli che conosci...
Parli con gli altri per fare del bene,
Lo capisci? alla gente non piace!
Quasi tutti vogliono la pappa pronta
Come i bambini col cucchiaino in bocca.

Si! Troppe cose ti sei messo a fare.
Il poeta, lo scrittore, l’umorista,
piangono e ridono mentre tu leggi,
pure di recitare ti è venuto in mente.


“Stasera sono triste e sconsolato
Sento la musica e leggo parole
Ma se le persone mi battono le mani
Quando mi premiano perché poeta
Quasi ci credo, ma per poco: penso a Dante
E mi dico forte: Calogero, Calogero
Ma tu sei proprio un asino scrivente”...
                                      Caluzzu.
                                 28 Febbraio 2012
.....................................................................

Nessun commento:

Posta un commento